eu şi blogu' meu

Cu ce facem noi, brăilenii, Romania cunoscută? Am primit această provocare de la Liviu Chifane, căruia îi mulţumesc că s-a gândit la mine, un om simplu după vorbă după port, un brăilean cu o parte din suflet rămasă în Brăila. Şi cum spuneam odată pe blog că mi-aş dori o viaţă în cântec, o să spun şi acum că brăilean fiind prin muzici am cutreierat şi o să mai cutreier şi muzica lui Alifantis o să mă încânte mereu în cutreieratul meu. Nicu Alifantis s-a născut la Brăila pe 31 mai 1954, este un cântăreţ de muzică folk, actor şi poet român. Despre Nicu Alifantis, Emil Brumaru scria: “Nicu Alifantis ne scrie cu sufletul pe cântecul vieţii fiecăruia din noi, cuvintele-i simple, afectuoase, dulci-amare, lăsându-ne destrămaţi o clipă, reînviindu-ne apoi, mai bucuroşi, mai teferi, întru poezia-i caldă. În inima mea, toată blândeţea-l simte poet de când lumea şi-s fericit să o spun şi altora. Şi s-o repet pînă la îngeri!” Sursa a ceea ce aţi citit mai sus e wikipedia unde aflaţi mai multe detalii despre Nicu Alifantis.
Dar să lăsăm versurile lui Nichita Stănescu să ne încânte…

Şi să vă mai zic ceva, când se mai întâmplă să fiu pe acasă şi ies pe balcon ştiţi ce privelişte am? Văd case mai vechi sau mai noi, fie cu etaj sau fără etaj, fie îngrijite fie mai puţin îngrijite, văd turla bisericii Sf. Dumitru, văd braţele înalte are unor macarale parcă uitate pe malul Dunării, văd bătrânii munţi ai Măcinului, văd departe…

Iniţiativă acestei provocări a avut-o Florin Anini. Despre Brăila şi ale sale mândrii au mai scris Liviu Chifane şi Andrei.
Şi ca să nu uit, Brăila are luminiţe, multe luminiţe:

Şi povestea mege mai departe… ca valul Dunării… la Cristina.